Unei mame i s-a spus că fiul său a pierdut aproximativ 200 de lei pe zi, iar în 15 ani suma pierdută ajunge la 210.000 de euro.
„Asta e dependența. Deși rațional, știi tot ce e nevoie să știi, știi că nu-ți face bine, că îți îndepărtează familia și-ți pierzi oamenii, e greu să reziști impulsului emoțional de a juca în continuare”, explică psihologul Viorel Roman fenomenul adicției.
Un alt expert, Viorel Roman, directorul Executiv al Asociației Aliat pentru Sănătate Mintală, afirmă că jocurile de noroc și pariurile atrag consecințe și emoții negative, însă jucătorii încearcă să scape de ele jucând în continuare. Este un cerc vicios greu de întrerupt, asemănător oricărei adicții.
Roman consideră că este necesară reglementarea și politici care să vină în ajutorul dependenților și să facă jocurile de noroc mai puțin accesibile.
Un sfat important al expertului este ca familia să nu mai achite datoriile jucătorului, deoarece acest lucru îl va determina să continue să joace. Este crucial ca jucătorii să ajungă la un punct în care să conștientizeze că se bazează doar pe ei înșiși pentru a ieși din acest cerc vicios de dependență.
În România, companiile de jocuri de noroc și ONJN încalcă legislația referitoare la autoexcluderea jucătorilor dependenți, conform unei investigații recente realizate de Snoop. Desi autoexcluderea ar trebui să permită oamenilor să se excludă voluntar din jocuri, atât statul cât și companiile nu respectă această legislație.
După publicarea investigației, mai mulți jucători și familiile lor au relatat că companiile au început să îi identifice la intrarea în sălile de joc. Un tânăr care s-a autoexclus în februarie 2024 a fost oprit să joace pentru prima dată la începutul acestei săptămâni.
Lucian, un jucător dependent cu un loc de muncă stabil și un salariu de 12.000 de lei, povestește cum pierde lunar cea mai mare parte din acest venit la jocuri. În ultimii 30 de ani, el estimează că a pierdut peste 2 milioane de euro la jocurile de noroc.
Cristina, mama unui jucător dependent, relatează că fiul ei a fost oprit la intrarea într-o sală de jocuri pentru prima dată după publicarea investigației. Băiatul ei cheltuie în medie 200 de lei pe zi la jocuri, sumă care se acumulează rapid într-un lunar.
Un alt jucător cu dependență funcțională, Georgian, povestește cum i s-a cerut buletinul pentru prima dată în 18 ani de jocuri. El consideră că dependența sa este funcțională, deoarece a reușit să rămână „pe linia de plutire” financiar și să-și păstreze locul de muncă.
Georgian a decis să se autoexcludă din nou, după ce a citit investigația realizată de Snoop și a fost întrebat de buletin în două săli de jocuri diferite.
În România, nu au fost realizate studii oficiale referitoare la numărul de dependenti sau persoane afectate de jocurile de noroc. Cu toate acestea, se estimează că peste 200.000 de români suferă de dependență de jocuri de noroc, iar aproximativ 400.000 au un consum problematic sau sunt la risc.
Source link